Comunitatea Bisericilor si Crestinilor Evanghelici din Timisoara
COMUNICAT
In urma intalnirii reprezentantilor Bisericilor Evanghelice din Timisoara - pastori penticostali, baptisti si lideri ai bisericilor crestine dupa evanghelie - care a avut loc in data de 8 ianuarie 2007, evaluandu-se prevederile abuzive si restrictive ale Legii privind Libertatea Religioasa si Regimul General al Cultelor din Romania, recent promulgata, s-a constatat ca aceasta aduce grave prejudicii libertatilor religioase - de constiinta, a libertatii de exprimare si de asociere din Romania.
Drept urmare, analizand cateva din articolele in cauza (ANEXA 1), solicitam alertarea si motivarea intregii comunitati evanghelice din Romania si din Diaspora pentru a protesta impotriva prevederilor discriminatorii si nedemocratice ale legii prin:
1. 1. Declararea zilei de 21 Ianuarie 2007 in toate Bisericile Evanghelice din Timisoara - cerand si implicarea bisericilor evanghelice la nivel national si international , ca zi de POST, RUGACIUNE si ACTIUNE prin "Mars de Protest" organizat in toate resedintele de judet sau municipii, dupa caz.
Marsul ce va fi organizat in Timisoara incepe la ora 12:30 in Piata Maria, unde a pornit Revolutia din 1989, continuand pe traseul: Piata Revolutiei, Primarie si Prefectura - unde se va da citire protestului care va fi inmanat apoi Prefectului Judetului Timis ca reprezentant al Guvernului in teritoriu.
2. 2. Trimiterea protestului mai multor institutii: Presidentie, Guvern, Parlament, Parlamentul European, Congresul SUA(Camera si Senatului American), Comisiei pentru Drepturile Omului "Helsinki" din Congresul SUA, etc;
3. 3. Organizarea de conferinte de presa prin care sa se constientizeze opinia publica, prin mass-media, despre discriminarile si ambiguitatile prezentei legi.
Avand in vedere caracterul extrem de urgent al actiunii, va rugam sa va implicati activ si personal, deoarece dvs. reprezentati crestinii evanghelici din Romania, sa va alaturati demersului nostru, generand un proces de mobilizare a tuturor comunitatilor evanghelice din intreaga tara si sa participati la actiunile de protest.
Cu dragoste frateasca,
Comunitatea Bisericilor si Crestinilor Evanghelici din Timisoara
Anexa 1
Protestam fata de
Legea privind Libertatea Religioasa si Regimul General al Cultelor, deoarece:
In considerarea rolului deosebit al acestei legi, datorat atât naturii aparte a drepturilor proteguite cât si sferei extrem de largi de adresabilitate, credem ca forma in care a fost adoptata nu poate constitui instrumentul juridic capabil sa faca fata cerintelor societatii românesti actuale si sa asigure garantarea, la nivel european, a celei mai de pret libertati umane: libertatea de gândire, de constiinta si de religie.
In mod nepermis aceasta lege, si dupa finalizarea procesului legislativ fortuit, continua sa pastreze carente de reglementare - criticate si argumentate la timpul potrivit, ba mai mult chiar a pierdut din eficacitatea unor prevederi initiale, prin modificari de ultima ora aduse ei - mai mult de 50% din proiectul initial a fost modificat prin insusirea, la data de 7 decembrie 2006, a amendamentelor preluate in Sedinta celor doua comisii de specialitate, respectiv Comisia pentru drepturile omului si Comisia juridica a Camerei Deputaþilor.
Legea astfel adoptata este restransa ca numar si volum al garantiilor oferite exercitarii libertatii religioase si prezinta o inconsecventa intre principiile afirmate si protectia real oferita.
1. Un aspect esential este cel legat de modul in care legea trateaza autonomia cultelor. Acest concept constituie un element de o importanta cruciala al exercitarii libertatii religioase. Recunoasterea si consacrarea autonomiei cultelor ar reprezenta garantia clara a aplicarii principiului separatiei dintre Stat si Biserica, ca si conditie a eliminarii oricarei posibiliti de amestec al unuia in activitatea si scopul celuilalt.
Dincolo de faptul ca principiul separatiei Bisericii fata de Stat nu a fost inserat expres in textul legii - aspect si omisiune nepermise intr-un act normativ de valoarea celui in cauza - prin tot spiritul legii, se constata ca autonomia constitutionala a cultelor este ingradita. Astfel, se ingradeste autonomia cultelor instituindu- se controlul statului asupra Bisericii prin:
a. Cerinta recunoasterii statutelor cultelor deja existente - incalcânduse principiul dreptului câstigat si a principiului 'tempus regit actum');
b. Dependenta financiara a Bisericii fata de stat prin modalitatea aleasa de lege pentru asigurarea spijinului financiar prin subventionarea directa si discriminatorie a unor Culte iar nu prin facilitati fiscale - menite sa scuteasca proportional de impozitul pe venit pe contribuabilul catre biserica (ex. transferarea prevederii: contributiile vor fi deduse din baza de calcul a impozitului pe venit, in conditiile legii, de la art.10 alin.(2), la art 10 alin.(3), in scopul lipsirii de eficacitate a acestei prevederi).
c. Rgulamentele caselor de pensii proprii ale cultelor si bisericilor - neintegrate in sistemul pensiilor de stat - sunt tinute de respectarea legislatiei aplicabile sistemului public de pensii, ceea ce face inaplicabila prevederea privind dreptul organelor proprii de conducere a cultelor de a hotari asupra acestor regulamente, iar nu prevalarea principiilor generale ale dreptului securitatii sociale, desi in repetate rânduri am cerut si a fost la un moment dat prevazut in textul proiectului) ;
2. Un alt motiv de ingrijorare este legat de ambiguitatile si de exprimarea vaga a unor texte de lege care deschid, prin lipsa de claritate, arbitrariul in interpretare si aplicarea legii:
a. Articolul 13, alin (2) : "In România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa". Potrivit acestui articol orice fel de evanghelizare, act de caritate, actiune sociala, orice forma de manifestare, etc…pot fi considerate, de rau voitori, ca fiind forme, mijloace, acte sau actiuni de (prozelitism) si invrajbire religioasa.
Articolul 13 continua prin a spune: " precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase". Fiind ambiguu, articolul poate fi usor abuzat, considerându- se si faptul ca cineva care nu-si face semnul crucii, drept o ofensa impotriva crucii ca simbol central al crestinismului.
De asemenea acest articol contravine alineatului 1 din articolul 30 al Constitutiei Romaniei. Acesta stipuleaza: "Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile" . Conventia europeana a drepturilor omului, la care Romania a aderat, are formulari asemanatoare.
b. Reglementarea cimitirelor confesionale: Art.28 alin.(2) (in textul initial adoptat de Senat) care prevedea ca persoanele decedate (in localitatile in care nu exista cimitire comunale si unde unele culte nu au cimitire proprii) "sunt" inhumate, iar, potrivit formei finale a legii se prevede ca persoanele decedate doar "pot" fi inhumate (Comentariu: ambiguitatea termenului "pot", daca factorul de decizie - preotul spre exempul - considera ca " poate", si asta depinde in ce conditii "poate").
c. Retragerea dreptului de cult: Art.21. "Guvernul, prin hotarâre, la propunerea Ministerului Culturii si Cultelor, poate retrage calitatea de cult recunoscut atunci când, prin activitatea sa, cultul aduce atingeri grave securitatii publice, ordinii, sanatatii sau moralei publice ori drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.". Acelasi limbaj a fost folosit in trecut cand jandarmii ii arestau pe liderii bisericilor evanghelice pe baza unor acuzatii fictive. Ambiguitatea formularii: "sanatatii sau moralei publice" este de-a drepul ridicola având in vedere faptul ca NU exista un cod de morala sau sanatate publica in România.
"Orice forme, mijloace, acte sau actiuni" (ca sa pastram formularea dintr-un alt articol mentionat in lege), pot fi interpretate ca daunând "moralei si sanatatii publice", iar leguitorul poate retrage astfel calitatea de cult.
3.
Nerespectarea caracterului specific al invatamântului confesional - de sistem organizat in mod exclusiv de catre biserica - constituie de asemenea un element de ingrijorare. Astfel, prin formularea alin(5) a art.39 din Lege "in invatmântul confesional se pot inscrie elevi sau studenti, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educatiei religioase a acestora, corespunzatoare propriei religii sau confesiuni", invatamântului confesional ii este negat elementul sau definitoriu: cel de a asigura educatia bazat pe convingerile si preceptele doctrinare specifice cultului respectiv. Credem ca un cult organizator al unei scoli confesionale poate fi obligat sa respecte convingerile religioase ale elevilor sau studentilor respectivei scoli, si nu sa asigure educatia acestora intr-o alta doctrina decât cea proprie a elevului sau studentului.
4. De asemenea, textul legii face prea multe trimiteri la alte legi prin folosirea sintagmei "in conditiile legii" , situatie care submineaza securitatea raporturilor juridice nascute sub imperiul ei.
5. In pofida pricipiului nediscriminarii si a valorilor egalitatii de tratament, este introdus principiul proportionalitatii atât pentru sprijinul financiar cât si pentru alte facilitati acordate cultelor, in articolele: Art. 10, alin. 6, b. si Art.37, Art.10 (4): legea are formularea: "statul sprijina, la cerere , prin contributii, in raport cu numarul credinciosilor cetateni români si cu nevoile reale". ( Comentariu: cine aproba cererea? Cine evaluaza, si pe baza caror criterii se evaluaza "nevoile reale" ? De ce in raport cu numarul credinciosilor? Desi diferentierea trebuie facuta in baza unor criterii neutre si a unor factori obiectivi, ea este facuta subiectiv si pe baza unor preferinte religioase, a majoritatii) .
6. Un grav aspect al carentelor acestei legi priveste limitarea garantiilor oferite libertatii de gândire, de constiinta si religie atât in ce priveste continutul cât si in ce priveste exercitarea acesteia. Astfel, daca in forma adoptata initial de Senat, art.1,alin(2) - articol ce reprezinta cheia de bolta a intregii constructii a acestei legi - exista formularea: " nimeni nu poate fi impiedicat sa dobândeasca si sa exercite drepturi recunoscute de lege", in forma adoptata ulterior, aceasta formulare dispare si, desi aparent asigura o rigoare a textului, in realitate aceasta eliminare diminueaza garantia oferita continutului libertatii religioase, asa incât interzicerea impiedicarii dobândirii de drepturi de catre o persoana din considerente ce tin de convingerile religioase ale acesteia, nu mai face parte din garantiile oferite de lege. De asemenea, art.2 alin.(1), care in forma initiala, adoptata de Senat, prevedea ca: "libertate religioasa include", a fost modificat in sensul ca: " libertate religioasa cuprinde", introducând asadar limitari in continutul unei libertati absolute.
Protestam asadar fata de considerentele expuse, care s-au dorit a fi doar o exemplificare si nu o analiza exhaustiva a deficientelor legii.
sursa:
http://groups.yahoo.com/group/stiricrestine/
