Dar totuşi o problemă (risc) poate apărea: familiaritatea păcatului.
Când trăieşti înconjurat de păcat, iubindu-i pe oamenii care-l fac, dar neiubind păcatul lor, apare totuşi riscul de a cădea în păcat. De al înfia.
Datorită posibilităţii apariţiei fenomenului de obişnuinţă (familiaritate) cu păcatul, Dumnezeu spune să nu locuim în mijlocul celor care iubesc păcatul mai mult decât pe El.
14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?
15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?
16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi Suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.”
17 De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.
18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.”
Adică, poţi fi prieten cu o persoană cu alte principii diferite de ale Domnului, dar nu uita niciodată că Dumnezeu nu e compatibil cu păcatul.
Întinde o mână de ajutor oricui îţi cere, nu o face cu părere de rău, dar nu te da pe tine însuţi. Pentru că întotdeauna va exista o linie de care nu trebuie să treci niciodată, iar acea linie a fost trasată de Dumnezeu.